Tratamentele retinei: întrebări frecvente

Tratamentul retinei cuprinde procedurile efectuate pentru menținerea sănătății țesutului retinian din partea posterioară a ochiului. Printre bolile retinei se numără dezlipirea de retină, retinopatia diabetică și degenerescența maculară.

Vitrectomia este o procedură chirurgicală prin care se îndepărtează lichidul și membranele din partea posterioară a ochiului. În timpul acestei operații sunt îndepărtate hemoragiile sau membranele din ochi.

Recuperarea după vitrectomie durează de obicei 2-4 săptămâni și mai mult dacă în ochi a fost introdus gaz sau ulei siliconic. Pacientul poate grăbi procesul de vindecare urmând recomandările medicului.

Tratamentul dezlipirii de retină se face de obicei prin intervenție chirurgicală. Pentru reatașarea retinei poate fi necesară vitrectomia sau tratamentul cu laser.

Pentru tratarea retinopatiei diabetice se pot folosi metode precum terapia cu laser, injecțiile sau vitrectomia. Tratamentul precoce poate preveni pierderea vederii.

MACROvision este un implant optic intraocular pentru bolile retinei care afectează vederea centrală, precum degenerescența maculară. Acesta mărește imaginea și o direcționează către partea sănătoasă a maculei; nu tratează boala în sine.

Tratamentul retinei se efectuează de obicei sub anestezie locală. Totuși, în unele cazuri poate fi necesară sedarea sau anestezia generală.

Da, degenerescența maculară are două forme: forma uscată și forma umedă. Forma uscată este mai frecventă, iar forma umedă poate duce la pierderea vederii dacă nu este tratată.

După operația de vitrectomie, pacienții pot reveni de obicei la activitățile zilnice în câteva zile. Totuși, recuperarea completă durează de obicei 2-4 săptămâni și mai mult dacă în ochi a fost introdus gaz sau ulei siliconic.

Retina este un țesut sensibil la lumină situat în partea posterioară a ochiului. Ea face posibilă percepția imaginilor și transmite aceste informații către creier.

Simptomele includ pierderea bruscă sau lentă a vederii, fulgerele de lumină, corpii flotanți, dificultatea de a percepe culorile, aspectul ondulat al liniilor drepte și deteriorarea vederii centrale.

Este o afecțiune în care pe retină apare o ruptură. Adesea poate duce la dezlipirea de retină și necesită intervenție de urgență.

Îmbătrânirea, diabetul, tensiunea arterială crescută, antecedentele familiale de boli ale retinei, fumatul și traumatismele oculare sunt principalii factori de risc.

Diagnosticul se pune prin tehnici precum examinarea fundului de ochi, tomografia în coerență optică (OCT), angiografia fundului de ochi și ecografia.

Vitrectomia este o procedură chirurgicală prin care se îndepărtează gelul (corpul vitros) din interiorul ochiului. Se aplică în dezlipirea de retină, retinopatia diabetică și hemoragiile intraoculare.

Da, unele boli ale retinei, precum retinopatia prematurului și retinita pigmentară, pot apărea la copii.

Alimentația sănătoasă, examinările oftalmologice regulate, menținerea sub control a diabetului și a tensiunii arteriale, renunțarea la fumat și protejarea ochilor de soare pot ajuta la prevenirea bolilor retinei.

Vederea centrală încețoșată, aspectul ondulat al liniilor drepte și dificultatea de a percepe culorile, de a citi și de a recunoaște fețele sunt simptome frecvente.

Da, în degenerescența maculară umedă, tratamentul medicamentos și cel cu laser pot încetini progresia bolii. Pentru forma uscată se recomandă schimbări ale stilului de viață și suplimente de vitamine.

Boala afectează vederea centrală, dar de obicei nu duce la orbire completă. Vederea periferică se păstrează de obicei.

Da, predispoziția genetică joacă un rol important în apariția acestei boli.

Niciun tratament nu oprește degenerescența maculară uscată; totuși, în stadiul intermediar, anumite combinații de vitamine și minerale (formula AREDS) pot încetini progresia ei.

Da, fumatul crește riscul de apariție a bolii și poate accelera progresia ei.

Se recomandă o alimentație bogată în acizi grași omega-3, consumul de legume cu frunze verzi, exercițiul fizic regulat și purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV.

Rupturile de retină, traumatismele oculare, retinopatia cauzată de diabet, miopia, îmbătrânirea și unii factori genetici pot duce la dezlipirea de retină.

Vârsta înaintată, miopia severă, antecedentele familiale de boli ale retinei, leziunile oculare, operațiile oculare anterioare și diabetul se numără printre factorii de risc.

Se diagnostichează prin metode precum examenul fundului de ochi, tomografia în coerență optică (OCT) și ecografia.

Da. O ruptură de retină depistată înainte să apară dezlipirea poate fi sigilată cu laser; odată ce dezlipirea s-a produs, tratamentul este operația. Succesul intervenției chirurgicale crește odată cu diagnosticul și tratamentul precoce.

Da, există un risc de recidivă, mai ales dacă după tratament apar complicații sau dacă se produc noi rupturi de retină.

Dacă nu este tratată, retina se poate dezlipi complet, ceea ce poate duce la pierderea permanentă a vederii.

Nu, în timpul operației nu simțiți durere, deoarece se folosește anestezie locală sau generală. După operație poate exista un ușor disconfort.

Recuperarea completă durează de obicei 2-4 săptămâni și mai mult dacă în ochi s-a introdus gaz sau ulei siliconic. Totuși, pacientul își poate relua de obicei activitățile zilnice în câteva zile.

Pot trece de la câteva săptămâni până la câteva luni până când vederea devine complet clară. Durata recuperării depinde de starea generală de sănătate a pacientului și de amploarea operației.

După operație este important să folosiți regulat picăturile de ochi, să nu vă frecați ochii și să evitați activitățile fizice solicitante. Recomandările medicului trebuie respectate.

În timpul operației, în locul corpului vitros pot fi introduse în ochi gaz sau lichide pe bază de silicon. Gazul ajută la menținerea retinei în poziția corectă și este absorbit de organism în timp.

Dacă în ochi s-a introdus gaz, nu zburați cu avionul și nu călătoriți la altitudini mari până când gazul nu s-a resorbit; chirurgul vă va spune ce poziție a capului trebuie să păstrați.

Da, în unele cazuri poate fi necesară o a doua operație de vitrectomie.

Vitrectomia oferă de obicei o vindecare permanentă. Totuși, dacă boala de fond progresează, pot fi necesare tratamente suplimentare.

În unele cazuri, mai ales la pacienții cu cataractă, în timpul vitrectomiei se poate efectua și operația de cataractă.

Unii pacienți pot să nu fie potriviți pentru vitrectomie dacă starea lor generală de sănătate nu permite operația sau dacă riscurile intervenției sunt mai mari. Medicul va face o evaluare detaliată și vă va informa în acest sens.

În timpul operației MACROvision se plasează în interiorul ochiului un implant optic special. Acest implant focalizează lumina și o direcționează către zona intactă a maculei, ajutând la îmbunătățirea vederii centrale a pacientului.

Această operație este potrivită pentru pacienții cu boli ale retinei care afectează vederea centrală, precum degenerescența maculară, și care nu au beneficiat de alte tratamente. Eligibilitatea se stabilește printr-un consult oftalmologic detaliat și o evaluare a retinei.

Da, rezultatele operației sunt de obicei permanente. Totuși, dacă boala de fond progresează, calitatea vederii se poate schimba.

În general, se operează mai întâi un ochi, iar operația la celălalt ochi se planifică după evaluarea rezultatelor.

Nu. MACROvision nu tratează boala și nu îi oprește evoluția; direcționând imaginea către partea sănătoasă a maculei, vă ajută să vă folosiți mai bine vederea rămasă.

Timpul de care are nevoie creierul pentru a se adapta la imaginea mărită diferă de la o persoană la alta; reabilitarea vizuală ușurează acest proces.

Retinopatia diabetică poate apărea atât la pacienții cu diabet de tip 1, cât și la cei cu diabet de tip 2. Riscul crește odată cu durata diabetului.

Printre factorii de risc se numără diabetul de lungă durată, glicemia slab controlată, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, sarcina și fumatul.

Diagnosticul se pune prin metode precum examinarea fundului de ochi, fotografia fundului de ochi, tomografia în coerență optică (OCT) și angiografia cu fluoresceină.

Da, retinopatia diabetică poate fi tratată prin terapie cu laser, injecții intravitreene (medicamente anti-VEGF) și, la nevoie, prin vitrectomie.

Tratamentul cu laser ajută la protejarea retinei prin închiderea vaselor care prezintă scurgeri sau prin reducerea formării de vase noi.

Menținerea sub control a glicemiei, a tensiunii arteriale și a colesterolului poate ajuta la prevenirea progresiei retinopatiei diabetice.

Dacă nu este tratată, poate duce la pierderea completă a vederii.

Da, retinopatia diabetică poate progresa în timpul sarcinii. Femeilor însărcinate cu diabet li se recomandă controale oftalmologice regulate.